Tagged: corupție

”Colivă” pentru școlile din Republica Moldova

Poveste despre faptul că în instituțiile de învățământ preuniversitar din Republica Moldova se desfășoară evenimente religioase cu diverse ocazii nu mai este o noutate. ”Slujitorii domnului” sunt prezenți la careurile de la primul și ultimul sunet, stropind cu agheasmă și recitând rugăciuni, chiar dacă există copii care împărtășesc alte religii decât cea creștin ortodoxă. Pe lângă participarea la aceste ceremonii laice, dumnealor sunt alături de elevi și la orele de religie ortodoxă. Deci, ei sunt atât preoți cât și învățători, în acest fel nivelul lor de influență asupra copiilor, dar și asupra părinților este unul suficient de puternic. Respectiv intimidările față de copiii de alte confesiuni religioase sunt mai pronunțate, iar legislația cu privire la faptul că învățământul este laic, sunt ușor trecute cu vederea. Mai desfășurat despre Biserica Ortodoxă din Republica Moldova (B.O.M.), relația cu puterea pentru păstrarea influenței și încălcarea legii puteți citi aici.

Locul preoților este la Biserică, nu într-o instituție de învățământ.

De ce?

Pentru că la școală se educă noi generații de cetățeni, iar pe lângă faptul că elevii sunt învățați litere, cifre și un pic de știință, mai este nevoie de a învăța și despre drepturile omului, libertatea gândirii, egalitate și non-discriminare. Preoții, ”slujitorii domnului” sau reprezentanții B.O.M. (sau oricum altfel doriți să-i numiți) prin propaganda religioasă și a așa ziselor valori creștin ortodoxe promovează:

  • discursuri homofobe (ex. preotul Ghenadie Valuță);
  • discursuri discriminatorii instigatoare la ură (ex. preotul Anatolie Cibric);
  • practici care pun în pericol viața omului (campaniile anti-vaccin, anti-avort);

Învățăturile anti drepturile omului nu trebuie să aibă loc într-o instituție laică de învățământ și nici în oricare alta. Evul mediu demult a trecu, așa că profesorii trebuie să fie la școală, iar preoții la biserică. Această formulă ar trebui să fie aplicată în practică, nu doar pe hârtie. Predarea în exclusivitate a religiei creștin ortodoxe și nu a istoriei religiilor nu este altceva decât limitarea dreptului la libertatea de gândire a copiilor. Ministerul Educației Culturii și Cercetării închide ochii la aceste încălcări ale legislației, pentru că mariajul dintre puterea politică și cea religioasă a avut loc demult, iar cetățenii preferă să tacă, pentru că în Moldova nu este ”primit” să te opui șefului. Așa și trăim.

Conflicte între părinți și instituțiile de învățământ din cauza religiei au fost și vor fi foarte multe. Un exemplu recent este școala în care am învățat, Liceul Alexei Mateevici din orașul Dondușeni, despre care nu pentru prima dată se discută în spațiul public. În toamna anului 2018 la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității în Republica Moldova a avut loc o ședință cu participarea unui părinte și a reprezentanților administrației liceului cu privire la faptul că în instituția de învățământ sunt încălcate drepturile la libertatea de gândire a copilului. Atunci cazul nu a fost înaintat în judecat pentru că părțile au ajuns la o înțelegere. Reprezentanții liceului au spus că vor avea grijă să nu-i fie încălcată libertatea de gândire a copilului, iar în caz că părintele va mai întâmpina astfel de probleme, să contacteze administrația instituției de învățământ.

Pe 15 martie 2019, în incinta liceului Alexei Mateevici din or. Dondușeni s-a desfășurat ”Festivalul Colivei” la care au participat elevii din clasele a V-a până la cei de a XII-a. În instituția de învățământ a avut loc un ritual medieval excepțional, aceasta a fost împânzită de icoane, lumânări, colaci și alte obiecte de cult.

”Coliva este elementul principal, absolut necesar pentru pomenirea morților. La toate soroacele de pomenirea morților, creștinul se îngrijește să facă o colivă pe care s-o aducă la biserică împreună cu o sticlă cu vin, pentru a fi sfințite.”[1]

Este posibil ca imaginea să conţină: 1 persoană, mâncare şi interior

Fotografie de la ediția a II – a a Festivalului Colivei, liceul Alexei Mateevici din orașul Dondușeni: https://www.facebook.com/cojocari.97/photos/pcb.2297562923866118/2297562697199474/?type=3&theater

Ei bine, dacă s-a ajuns că la școală se organizează praznice gastronomice de pomenire a morților, este greu să discutăm în limitele rațiunii ”pure” despre acest subiect. Se vede că Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Direcțiile de Învățământ și alte instituții de învățământ din Republica Moldova sunt în criză de idei de evenimente sănătoase pentru dezvoltarea unei generații de cetățeni. În acest sens propun o serie de evenimente  Dumnealor, inclusiv și administrației Liceului Teoretic Alexei Mateevici din orașul Dondușeni.

Ce alte teme utile, în loc de ”Colivă”, pot fi discutate într-o instituție de învățământ?

  • Cosmos (galaxii, sisteme solare, planete, călătorii în spațiu, oamenii pe planeta Marte);
  • Tehnologii (inteligența artificială, aparate de zbor, calculatoare și diverse alte gadgeturi);
  • Medicină (de la metodele simple până la cele mai inovative de tratament a diferitor boli ale secolului XXI);
  • Geografie și istorie (cele mai mari, curate, vechi, frumoase orașe din lume, diversitatea culturală și religioasă pe pământ);
  • Educație civică (importanța participării cetățenilor la procesul decizional, democrație, drepturile omului, egalitatea de gen, corupție, accesul la informație, rolul cetățeanului în stat);
  • Psihologia omului (senzațiile, emoțiile, cum să faci față greutăților de zi cu zi, comunicarea și interacțiunea în societate).

Lista poate continua la nesfârșit (și poate fi completată participativ), iar tematicile cu siguranță că vor contribui la dezvoltarea unor abilități necesare copiilor atunci când vor păși în lumea adultă. La acest proces pot contribui cel mai mult învățătorii, ei au toate pârghiile necesare pentru a crește o generație care să știe mai mult decât să facă ”colivă” pentru înmormântări.

Dragelor și dragilor, nu îngropați sistemul de învățământ din Republica Moldova, el și așa este deja în groapă.

[1] https://ro.wikipedia.org/wiki/Coliv%C4%83

Sursa foto de fundal: https://www.pinterest.com/pin/360710251402886603/

Biserica Ortodoxă între cultură și politică în Republica Moldova

Republica Moldova, la fel ca și multe alte state ex sovietice este actualmente o țară în care majoritatea cetățenilor  – 96.8 % conform ultimului recensământ din 2014[1] – se declară a fi de religie creștin ortodoxă, și aceasta în pofida unor încercări de laicizarea forțată în perioada Uniunii Sovietice. Celelalte grupuri religioase, deși mult mai mici, au și ele un profil creștin (catolic, neoprotestant etc). În noua istorie a Republicii Moldova, ortodoxia, gestionată de cele două mari instituții – Mitropolia Moldovei și Mitropolia Basarabiei – a fost mereu într-o poziție dominantă față de celelalte culte.

Această poziție conține o contradicție evidentă. Pe de o parte, Legea privind libertatea de conştiinţă, de gîndire şi de religie prevede că ”Cultele religioase sunt autonome, separate de stat, egale în drepturi în fața legii și a autorităților publice”  iar discriminarea ”unui sau altui cult religios se pedepsește conform legislației în vigoare[2]. Pe de altă parte, aceeași lege prevede, în articolul 15 (5), că statul recunoaște ”importanța deosebită și rolul primordial al religiei creștin-ortodoxe și, respectiv, al Bisericii Ortodoxe din Moldova în viața, istoria și cultura poporului Republicii Moldova.” Adică, pe de o parte legea prevede o egalitate între grupurile religioase (șanse egale de activitate), iar pe de altă parte aceeași lege motivează un tratament preferențial pentru un cult, Biserica Ortodoxă (iar între ele, așa cum se va vedea, o singură organizație – Mitropolia Moldovei).

Biserica Ortodoxă din Moldova (BOM) este divizată în două tabere mari, dar inegale: Mitropolia Basarabiei aflată sub jurisdicția Patriarhiei Române și Mitropolia Chişinăului şi a Întregii Moldove (în continuare Mitropolia Moldovei) sub jurisdicția Patriarhiei Ruse.  Această situație se datorează contextelor și influențelor politice și geopolitice.

Mitropolia Basarabiei, fondată după unirea din anul 1918, și-a stopat activitatea pe teritoriul Republicii Moldova în perioada ocupației sovietice. După destrămarea URSS și declararea independenței, mai exact pe 14 septembrie 1992 Biserica Ortodoxă Română din Republica Moldova a reluat activitatea, aceasta având statut autonom.[3]

Mitropolia Moldovei,[4] deține controlul asupra majorității bisericilor ortodoxe din Republica Moldova, și activează sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei, fapt nerecunoscut de Patriarhia Română. Din anul 1989 la conducerea BOM este Mitropolitul Vladimir, în trecut fost secretar al Direcției Eparhiale din Cernăuți,[5] personalitate controversată în viața publică în Republica Moldova.

Articolul în întregime îl puteți citi aici.